Actul II
(Aceeaşi încăpere. Semiîntuneric. Un reflector de club pâlpâie într-un colţ. Soneria. Intră fetele)
Crina şi Iulia: Ce fac fetele ?! Se distrează fără noi ?
Pavel: Bine v-am găsit doamnele mele ! Ai căzut exact în… Anton, nu închide uşa ! Vezi că mai e cineva !
Anton (mirat): Asta cine mai e !
Pavel: Luaţi loc, aşa păpuşele mele, uşor să nu vă şifonaţi fustiţele.
Anton (nervos): Pavel, te-am întrebat cine e ăsta ?!
Crina: Ohh, ce mascul feroce ! Uită-te la el ce autoritar este ! Aşa te vreau armăsarule ! Al meu eşti !
Pavel: ăăăă, am omis un mic detaliu. Era obligatoriu să vină. Pe bune, nu vei regreta. E unul dintre cei mai buni barmani din oraş. Prietenul meu. Face cockteiluri parazit cum n-ai baut în viaţa ta. Merge fram. Oricum va sta mai mult prin bucătărie în timp ce noi (îi face cu ochiul) vom avea treabă.
Anton (trăgându-l deoparte): Nu aşa ne-a fost vorba. Ce să caute un barman aici ? Ai spus că e petrecere privată, doar noi şi tipele ? Şi în plus ce tot vorbeşti de cockteiluri ? De când îţi plac ţie cocteilurile ? Gata, ai lăsat votca şi berea pe cocteiluri ? Scapă de el. Urgent până nu renunţ la tot !
Pavel (neliniştit): Nu pot să scap de el. E un prieten şi în plus l-am invitat la ziua ta. Nu poţi să faci şi tu un compromis ? Măcar azi. N-ai încredere în mine ? Te-am dezamăgit eu ? Tot pentru tine l-am adus, să te destreseze. Parcă ai ochelari de cal, vezi numai ce vrei.
Anton: Păi şi fetele atunci ce fac ? Au venit să mă streseze sau ce ?!
Pavel: Hai mă lasă-l. Măcar vezi dacă îţi place. Ce tot…
Crina: Ce tot discută băieţii atât de aprins aici ? Nu veniţi să bem şi noi ceva ? Sau preferaţi să începeţi fără noi ?
Pavel: Da, cum să începem fără voi ? V-am chemat doar aşa de decor. Ia, dă muzica mai tare şi ţineţi-văăăă tareeee !
Barmanul: Vă pot servi cu ceva, domnii mei. Poate doriţi un Cosmopolitan sau un B-52, ori un Margarita ? Ce ziceţi ?
Pavel: Un B-52 pentru mine şi adu-i sărbătoritului nostru ce ai tu mai bun. De fapt, hai în bucătărie să vedem ce-i pregătim. Se poate Anton, da ?
Crina: Şi cum îţi e puişor la vârsta asta, multe femei, alcool din belşug, poate ceva droguri să nu-ţi pierzi interesul. Ce-ţi mai doreşti ?
Anton: Un iaht, o vilă şi două piscine. Una pentru mine şi una pentru invitaţi. Nu pot să-i las să privească.
Crina (suav): Pe mine mă vei băga în piscina ta ?
Anton: Categoric ! De aceea te-am şi invitat. Să ne băgăm amândoi.
Iulia (răspicat, cu o voce piţigăiată) Fată, dar pe mine lu cine o laşi ? Vrei să stau să mi se crape pielea la soare ?
Crina: Nu, dragostea mea. Poate lu domnu îi place să fiu însoţită ?
Anton: Te rog; Anton ! Mă irită apelativul domnule. Sună barbar şi dizgraţios.
Crina: Tonii ! Atât de senzual (îşi mângăie sânii), de romantic, de…
Iulia: Şi io ce fac ?
Pavel: Imediat, păpuşa mea. Două minute şi vei afla. O mică atenţie pentru invitaţi, nu ?
Crina: Câtă amabilitate. Mă trec fiorii. Mi-e atât de cald. Vreau ceva tare, ceva să mă revigorească, să-mi crească adrenalina. Să-mi ungă esofagul pentru târziu în noapte.
Iulia: Şi io vreau ceva. Nu neapărat tare, poate să fie şi mai moale dar să fie bun şi uşor de controlat.
Pavel (intrând cu băuturile): Verde pentru iubita mea, roşu pentru Crina şi negru pentru Anton. Nu veţi regreta. Eu mă limitez la galben. Hai noroc şi la mulţi ani prietenului meu. A, să nu uit şi câte un shot de tequila, pentru vremuri mai bune. Hai, hai, până la fund. Barmane, dă muzica mai tare !!!
(chicoteli)
Anton: Shot-ul ăsta îmi aduce aminte de beţiile din studenţie. Era mai frumos pe atunci. Fără bani, fără griji. Stăteai cu burta la soare în lung şi-n lat şi nu-ţi păsa de nimeni.
Crina(unduindu-se): Da, studenţie. Ce cuvânt magic. Câte nu am făcut în studenţie…
Pavel: Hei, moşilor, ridicaţi-vă şi voi şi hai să ne burduşim bucile pe ritmuri rock. Anton, ce faci tată, aşa petreci tu ?
Iulia: Dar e ceva în neregulă să stai şi să dai din picioare stând jos. Adică vreau să zic, e mai uşor să dansezi pe pat decât pe ring. Acolo e mult fum şi bate lumina puternic, în pat te mişti uşor, stânga dreapta, sus-jos.
Pavel: Aşa e dragostea mea.
Anton: Imediat, să mai beau un pic. Nu pot să mă declanşez aşa pe uscat.
Pavel: Cunoaştem, cunoaştem. Mai ia un shut.
Crina: Dacă vrei te declanşez eu, iubire. Lasa-l jos. Nu-l mai suge. E doar un baţ chinezesc.
Iulia: Mai avea un pic de carne în cap.
Pavel: De ce nu o laşi ? Şi mie îmi place carnea ? Uite cât de bine îi stă.
Crina: Are obiceiul prostesc de a suge tot ce îi cade în mână.
Pavel: Şi ce, ăsta e un lucru rău ? Iuly, hai, vino la tăticu.
Anton: Hai sus ! Plutesc… Culori aprinse (râsete). Uite un dinozaur, dă din coadă. Hai, paharu’ sus pentru toate cărămizile din pereţi şi yalele neîmplinite. Hai sus !
Pavel: S-a trezit sărbătoritul. Aşa da. Mai vii de acasă. Vezi că pe Crina ai omis-o.
Anton: Vă cer scuze domnişoară. Am obiceiul de a dansa cu ochelarii. Nu-i nimic. Veniţi. Aşa, uşor. Da, începeţi.
Iulia: Hey, mă laşi să mă răcesc aşa de pomană, fac scurtă la degeţele.
Crina: Un nasturaş, doi năsturaşi. Aici e bine. (cu limba) Mai jos, mai jos, mai joooosss !
Iulia: Nu, vreau limba aici. Sărută-mă, atinge-mă, pipăieşte-mă. Da, da, ohhh da.
Crina: De faţă cu domnii aceştia drăguţi ?
Pavel: Fără inhibiţii, jos dictatură sus prostitu…
Anton: Pavel, o iei pe ulei. Îţi curge ulei din păr. Şi miere, miere mov. (râsete) Şi ai capul atât de mare. Iar ai mâncat pepeni ? Bună, buuunnăăăă băutorica. Barman, bă asta, pacheţel, mai adu nişte colori d-astea.
Pavel: Da, Anton, aşa, pune mâna pe ea. Atinge-o. Cât de suav se mişcă. Şi cum sărută. Iulia e în extaz. Permiteţi domnişoară.
Iulia: Nu permit. L-am uitat acasă. Daţi-mi amendă. Vreau amendă. Ce bulan lubrifiat aveţi. Vreau să-l simt, să mă joc cu buzele pe el. Şi ce viguros este. Îl aveţi de mult ?
Crina: Nu e poliţist, trezeşte-te !
Iulia: Şi cum îl manevraţi aşa, ca pe un vibrator.
Anton: Lasa vibratorul, sus telecodorul. Crina, iubeşte-mă. Mai sus, mai jos ? Atat de jos ? Ce forme suple aveţi domnişoară.
Crina: se numesc buci şi sunt toate numai ale tale. Strânge sălbaticule, strânge ca şi când ai avea parte de ele pentru ultima oară. Mă strânge, scoate-mi sutienul. Mă irită. Vreau să mi le lingi, aşa bagă capu’ între ele. Şi cu palmele. Freacă-mi sfârcurile.
(zgomot în hol. muzica prea tare, se aprinde lumina)
Anton: Ce aş vrea să te pătrund, să mă mişc în tine ca pasărea asta zburătoare ce-mi ciripeşte la obraz. Aşa, dăi din buci, freacă-te. Mai tare, mai tare. Trage-mă de păr. Simt. Simt că vrei să-l rupi. De ce e atât de multă lumină. Mă ustură ochii.
(intră Ada)
Ada: Muzica, opriţi muzicaaaa !
Anton: Mişcă-te. Aşa, pipăie-l, simte-l, vrea să evadeze !
Ada: Antoooon !
(barmanul opreşte muzica şi toţi rămân în aceeaşi poziţie)
Anton: Cine mă strigă, în noapte ?
Ada: Nenorocitule !
Anton: Ce mă alinţi.
Crina: Nu-s eu.
Ada: Împuţit infect ce eşti, aici ţi-e vărul ?
Anton: Nu mă lovi, că-mi place !
Ada: Ce cauţi idiotu dracu aici şi cine sunt pramatiile astea ! Îmi explică şi mie cineva ?
Anton: Ce pramatii, unde pramatii ? Vezi tu pramatie pe aici. Că eu nu !
Ada: Tu-ţi gura mă-tii de porc împuţit ! Aşa vorbeşti tu cu mine, mă ! După tot ce am făcut pentru tine ? După ce 10 ani ţi-am călcat şi te-am îmbrăcat să ieşi şi tu în lume ca omul, asta mi-e răsplata. După ce mi-am vândut şi ţoalele de pe mine să poţi să-ţi cumperi ţigări şi alcool, tot degeaba au fost ? Şi ce dracu tot stai cu mâna pe curul aleia. Ai un pic de decenţă când vorbesc cu tine, animal infect.
Anton: Buci de toamnă, buci de iarnă, buci de dor.
Pavel: Ada, vino te rog până în bucătărie să-ţi explic, nu e ce crezi.
Ada: Nu e pe mă-ta. Ai vreun merit la chestia asta. Zi-mi, dobitocu dracului, zi-mi. Ce i-ai dat perversului astuia. Bordel, aţi transformat apartamentul asta în bordel. Şi eu ca o proastă alerg pentru el, alerg în sute de magazine să-i cumpăr ceva, să mă accepte pe mine, să mă privească cu ochii celui de care m-am îndrăgostit. Şi el ce face, tu ce faci. Voi, lepre jigărâte, ce faceţi ?!
Pavel: Ia, un loc. Îţi dau ceva să bei ?
Anton: Dă-i un parazit d-ala. Barmaneee, dă-i un parazit d-ala. Ce buci ferme ai.
Crina: Opreşte-te, nu acum.
Anton: De ce drăguţo, ţi-e ruşine ?
Crina: Stai 5 minute, atât.
Ada (izbucnind): Nu te laşi, câinee ! nu te laşi. Uită-te în ochii mei, javră împuţită, uită-te !
Anton: Ada, ce frumoasă eşti… Ce corp superb ai, ce ochi ca de cristal. Ce e cu tine aici. Ai venit până acasă să-mi urezi la mulţi ani. Da, cu ce ai venit. Maşina de 6 a trecut, cu aia am venit eu. Te-ai teleportat ? (râsete)
Ada: Vai în ce hal ai ajuns. Mi-e scârbă de tine, piei din calea mea, dobitocule. Asta da sărbătorire, chiar meriţi din plin. Să te văd de mâine ce mai faci, de mâine să te văd ce mai faci !
Anton: De mâine o să petrec cu toţi prietenii mei. Stai, Crina nu te aşeza, mai stai lângă mine. N-auzi muzica ?
Ada: Nu mai pot, îl omor. Pavel, ţine-mă că bag cuţitu-n el.
Pavel: Linişteşte-te. Ia o gură, îţi va face bine. Vino să vorbim în bucătărie, 5 minute, doar atât. Hai, uşor !
(cei doi ies)
Dorian Dron
Fotografiile sunt preluate, in ordine, de pe site-urile:
1. casadex.ro
2. ladadebere.blogspot.com
3. ipicturee.com