Ce înseamnă să fii scriitor ? (partea I)

Ce înseamnă să fii scriitor ? (partea I)

M-am gândit că nu ar strica să vă împărtăşesc câteva gânduri despre ce înseamnă să fii scriitor, despre cum ar trebui să scrii în prezentul literaturii postmoderniste şi ce ar trebui să faci pentru a câştiga un minim respect sau câţiva cititori în jungla autorilor de succes. Va spun toate acestea pentru că, deşi m-am apucat de un roman şi lucrez intens la el, nu am siguranţa că voi fi publicat la o editura care are vizibilitate mare (tocmai de aceea este bine să publici la una mai mică şi să vinzi aici pentru a putea avansa apoi) şi încerc să va îndrum spre o scriitură care ar putea vinde, ţinând şi eu cont de ceea ce afirm aici. Şi nu vorbim despre o scriitură pentru piţipoancele care stau cu căţelul ăla schilod, îmbrăcat în roz şi legat cu zgarda de haur ;)) sau pentru cocalarii ce sparg seminţe în autobuze, pentru că aşa e cool, cu toate că ar trebui să ai în minte şi aceste non-valori când te gândeşti la promovare.

Şi voi începe cu o informaţie preţioasă pentru orice scriitor sau viitor scriitor (şi această informaţie am preluat-o de la un maestru, un adevărat mentor ce mi-a oferit o perspectiva inedită asupra literaturii şi a scrierii creatoare: poetul şi profesorul universitar Alexandru Muşina):

1.Niciodată, dar niciodată să nu consideri cititorii mai proşti decât tine sau mai deştepţi decât tine ! Niciodată nu vei avea un feedback real sau niciodată nu vei şti cine pune mâna pe cartea ta ! Trebuie să o scrii în aşa fel încât să o poată citi şi unu care nu are nicio treabă cu literatura, dar şi un şoarece de bibliotecă, să o scrii în aşa fel încât tu, dacă ai merge într-o librărie şi ai lua, din întâmplare, cartea ce îţi poartă numele, să fii incitat să o citeşti, să aştepţi cu nerăbdare momentul în care vei ajunge acasă, în patul tău, să o devorezi ! Poate sună ciudat să dai sfaturile astea online, poate veţi spune: “dar mai da-l în plm şi pe ăsta (a se înţelege palinca la masele:) ) cu teoriile lui, că nu îmi spune nimic concret !”, dar ăsta ar fi primul pas de care trebuie să ţii seama într-o viitoare carieră de scriitor de succes. Gândeşte-te cum ar fi să te citească unu care habar n-are şi s-ar lovi numai de neologisme, un limbaj de lemn, fie el academic sau nu, sau de expresii care nu au nicio logică pentru mintea lui?

reading

S-ar uita ca vita în lobodă şi ţi-ar arunca romanul sau volumul de poezii de nu te-ai vedea; şi aşa ai mai pierdut un cititor ! Invers, dacă pune mâna un academician pe cartea ta şi vede: ce frumos e cerul cosmic, încărcat de astrii ca sufletul meu, o să îţi spună că eşti unul din miile de oameni care nu va ajunge niciodată un scriitor, pentru că eşti perimat, nu aduci nimic nou în literatură, eşti o nulitate şi aşa vei rămâne toată viaţă ! Sau că scriitura ta e mai proastă decât a bunicii tale ! Asta e mai bună ! Şi ştii de ce ? Pentru că niciodată nu vei putea ajunge să fii apreciat dacă scrii cum a scris unu acum 100 de ani, literatura a evoluat, şi-a găsit noi valori demetaforizate, eliberate din constrângerile unei mode perimate. Dacă vrei să scrii în stilul anilor 70, scrie, tată, dar scrie în aşa fel încât personajele să fie vii, să ai o acţiune care te poate atrage, să găseşti un model cu care să te identifici, chiar dacă e plasat într-un alt context cultural. Gândeşte-te că trăim în 2014, într-o epoca a vitezei, în care stai pe stradă şi îţi pui ochelarii pe ochi şi poţi coordona lumea! Valorile s-au schimbat, mediul s-a schimbat. Nu poţi crea un text în care să vorbeşti în termeni abstracţi, de cosmos sau natura cu lacul care freamătă sub privirea ei, pentru că vei cădea în penibil ! Oamenii au nevoie de ceva care aparţine prezentului, au nevoie de nişte repere pe care să le poată identifica, să le poată asimila. Repet, asta nu înseamnă că nu poţi scrie despre perioada romantică, spre exemplu, sau despre o epocă dată uitării ! Dar resemantizeaz-o, găseşte acea formulă eliberată de toate canoanele pe care celelalte epoci literare le-au avut ! Şi atunci vei câştiga !

literatura2. Citeşte tot ce îţi cade în mâna din literatura nouă, citeşte chiar şi literatura ce a fost scrisă până în postmodernism, pentru a-ţi crea o imagine de ansamblu ! Nu poţi să stai pe scaunul tău, să îţi treacă o idee prin cap, să crezi că ai revoluţionat lumea şi apoi să constaţi că eşti al 1001-lea care a scris despre acest subiect sau pe aceeaşi temă ! Pentru că, atunci, te vei lovi de o barieră şi vei conştientiza că e cu muuuult mai greu decât ţi-ai imaginat şi vei avea mustrări de conştiinţă: că tu nu eşti bun, că nimeni nu te bagă în seamă, că literatura e o junga care te respinge, că unu a făcut mişto de tine şi ai clacat, că nu vei ajunge niciodată să ai vocea ta ! Te învăţ doar să laşi totul deoparte ! Nu ţi-a ieşit prima oară, nu abandona pasiunea ta ! Lucrează tot timpul, caută formule noi, caută să te identifici cu unele modele sau crează-ţi tu noi modele !

3. Încerca să rescrii pasaje din scriitorii tăi preferaţi, fără a le publica ! Doar aşa îţi vei da seama de tehnică, de modul cum e structurată o descriere, o frază, o imagine. Caută să scrii despre orice, chiar dacă nu vei umple paginile ! Vrei să descrii un om care schimbă o roată la maşină, descrie-l ca pe un om care schimbă o roată, nu ca pe un demiurg care cu mâinile lui angelice si apăsa scripetul şi cu scârtâitul metafizic elibera roata mâncată de vreme ! A rescrie nu înseamnă a plagia, înseamnă a te identifica cu un mod de concepere a unui imaginar !

4. Încerca să furi meserie de la fiecare maestru, de la fiecare scriitor care îţi place şi nu apleca urechea la bârfe, cancanuri sau vorbe lipsite de consistentă şi miez.

5. Scrie ceea ce vezi, fără metafore, fără a încărca limbajul, fără a căuta formule cu care să nu te identifici ! Eliberează-ţi limbajul de balast, de adjective care nu îşi au locul, de adverbe ce îngreunează lectura, găseşte forma pe care o vezi în cap şi pune-o în foaie. Noi nu gândim în metafore; creierul uman simplifică în fiecare zi, oră sau minut lucrurile ! El nu acumulează balast, pentru că nu are nevoie ! Dacă pe stradă ai văzut un copil ce stâlcea, cu roată de la bicicletă, o roşie căzută din plasa unei bătrâne, imaginea îţi va rămâne şi te vei gândi la ea, îţi vei face o grămadă de scenarii în cap: că “de ce nu i-a înapoiat-o”, că “ce educaţie proastă are copilul”, că bla bla ! Şi totul porneşte de la o imagine ! Dacă vei vedea în schimb un afiş în care se spune că dacă mergi la biserica x vei avea parte de o eliberare a forţelor negative şi vei fi introdus într-o buclă a sacralităţii şi vei atinge nirvana, o să ţi se rupă şi vei uita după câteva secunde că cineva a putut concepe un astfel de mesaj. Aşa suntem creaţi şi aşa am evoluat, simplificând lucrurile până aproape de limita superficialului ! Gândeşte-te numai la tehnologia care acum 15 ani încerca să pună omul în relaţie cu lumea, printr-o conexiune dial-up, de aşteptai o ora până să găseşti server-ul de mIRC şi cum suntem în prezent, cum ne putem conecta într-o secundă cu toată lumea şi ne putem vedea cu toată lumea chiar şi dacă suntem pe stradă ! Literatura de ce să nu evolueze, de ce să ne oprim la nişte canoane, şi alea împrumutate de la alţii ?!

Dacă ne gândim bine, Avangarda a schimbat lumea, i-a aplicat viteză, nebunia futuriştilor, cu zgomotul şi maşinăriile şi invenţiile ce înfrumuseţau sau
afis20avangarda_01140756urâţeau spaţiile, cu mesajele suprarealistice ale lui André Breton din manifeste: ce căuta să se identifice cu experienţele extrasenzoriale, ajunse chiar la limita dintre viaţă şi moarte, cu abuzuri de narcotice şi eliberări din cotidian sau trăncăneala lui Tzara care urla şi urla şi urla de zeci de ori. Şi apoi cum să nu ne schimbăm părerea, când ei au încercat să demoleze arta, ajungând de fapt să o revoluţioneze ? Noi de ce nu am putea ? Cine ştie care va fi, dintre noi, următorul revoluţionar în literatură ? Poate eşti tu, poate sunt eu, poate e copilul nostru sau generaţiile de după ei. Dar până una, altă, trebuie să învăţăm să scriem, să ne adaptăm la o altă literatură, la o literatură ce se scrie în prezent, pentru a putea apoi evolua.

Aşa că, voi pune punct la prima lecţie din procesul nostru de scriere creatoare, urmând că pe parcurs să va dau toate detaliile necesare, cu exemple, bineînţeles, pentru a deveni un scriitor aşa cum va doriţi ! Ştiţi bine zicala: 1% TALENT? 99% TRANSPIRAŢIE ! Dacă nu transpiri când scrii câteva pagini, dacă nu îţi macini mintea până găseşti cea mai bună fomulare, nu eşti scriitor !

Până dată următoare, Dodo va pupă pe bască şi spor la scris !

Dorian Dron

Dacă doriți să revizitați BlogulLor în căutare de noi articole, dați-ne un Like pe pagina noastră de Facebook.

Pozele sunt preluate, in ordine, de pe site-urile:

1. www.wall321.com

2. www.squ.edu.om/

3. weheartit.com

4. www.observatorcultural.ro

 

4 comentarii

  1. Ciocanescu Cristina at 13:18

    Am citit sfaturile tale Dorian ! As vrea sa scriu ,am mai scris ,nu spre publicare ci din pasiunea exprimarilor care se cer dezvaluite acum sau mai tarziu ! ma ajuta sa ma descarc de preaplin

    1. DodoSiAlex at 14:58

      Foarte bine. Niciodata, dar niciodata sa nu renunti la pasiunea ta. Or sa mai urmeze cateva postari pe aceeasi tema. Si eu am invatat de la un maestru, in facultate si ce stiu dau mai departe. Multumesc pentru vizualizare.

  2. Ruxandra Ionita at 15:25

    Interesant si adevarat ce ai scris. Lucrurile astea le-am invatat in timp, dupa ce am inceput a scriu. Cat despre editura, atat timp cat scrii ceva ce atrage, editura va avea grija de mine. Urmeaza sa public prima carte spre sfarsitul acestui an, si deja doua edituri ma cauta pe urmatoare, de care inca nu m-am apucat dar lucrez la poveste. Nu trebuie sa fii un scriitor renumit pentru a fi publicat. Din contra, se cauta noi talente si oamenii sunt receptivi.

    Nu e usor sa scrii, sunt momente in care te blochezi, scrii, rescrii, si tot asa. Am aplicat regula aia care spune sa scrii ce vezi. Rezultatul este unul interesant. La fel de important este sa citesti. Sa-ti imbogatesti vocabularul si astfel poti privi din mai multe unghiuri in momentul in care dai viata personajelor. Nu stiu cat sa fiu de acord cu faptul ca trebuie sa scrii simplist, fara neologisme. Daca as scrie doar chestii gen : azi am vazut o cioara. statea pe-o creanga si voia sa zboare, nu stiu cat de citita as fi.

    Da, o carte trebuie sa fie accesibila oricui si usor de inteles. Dar uneori cuvintele bineinteles isi au rolul lor. Succes in tot ceea ce faci!

  3. Pingback: Scriu despre tine chiar dacă nu vezi - BlogulLor

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Articole asemanatoare