La Turist – Actul III, Scena II
Scena III
(În camera 301 Stela îl caută pe Șobi. Miță este puțin turmentat.)
MIȚĂ:
M-am întors acasă! (intră puternic pe ușa cu mâinile sus ca gimnaștii care fac poze după o aterizare)
STELA:
Și ce? Ce-i cu prezentarea asta pompoasă? Ai rezolvat ceva?
MIȚĂ:
(Își lasă mâinile jos) Păi mai auzi ceva?
STELA:
Hmm, da, bravo, ce vrei? O medalie? Vino și ajută-mă să găsesc șobolanu’ ăla.
MIȚĂ:
Și acum îl mai cauți?
STELA:
Dacă tu crezi că o să dorm știind că ăla umblă prin cameră înseamnă că senilătatea te-a ajuns din urmă, moșulică.
MIȚĂ:
(I se alătură Stelei în căutare dar mai aruncă câte un ochi din când în când la televizor) Să știi că erau de treabă băieții.
STELA:
Ce băieți?
MIȚĂ:
Cei de alături. Sunt doi băieți, o formație. Au venit niște fete la ei și încearcă să se simtă și ei bine.
STELA:
Și asta le dă dreptul să facă gălăgie?
MIȚĂ:
Nu e vorba de asta. Haide măi, știi cum e. Am fost și noi cândva în locul lor… tineri, puși pe nebunii. Nu ți-e dor de vremurile alea? Când veneam la tine și îți cântam?! (Stela este cu spatele la el. Miță o îmbrățișează). Maică-ta tot încerca să arunce cu găleata cu apă după mine?!
STELA:
Stai mă ce te-a apucat?! (chicotește, se întoarce cu fața la el și îl miroase) Ori ai băut? Nu-mi vine să cred. Eu te-am trimis acolo să faci ceva și tu te întorci beat.
MIȚĂ:
Nu sunt beat. Vino-ncoace (încearcă să o sărute dar ea se ferește. Miță îi dă drumul.)
STELA:
Cum nu ești?! Îți pute gura numai a vodcă.
MIȚĂ:
Bine, am băut și eu puțin (începe să se audă muzica de alături din nou). Am ciocnit un păhărel și ce mare tragedie?!
STELA:
Da, te-au mituit repede. Uite ce convingător ai fost! Trebuia să îmi dau seama.. dacă vrei o treabă făcută cum bine, trebuie să o faci cu mâna ta. (pune mâna pe telefon și sună).
MIȚĂ:
Ce faci?
STELA:
Cum ce fac? Sun la 112. Dacă recepția nu e în stare să-și facă treaba … Alo, alo da… vreau să fac o plângere.. da, Stela Tănăsescu, hotelul Turist, nu știu strada … da aștept… Ce stradă e asta?
MIȚĂ:
(ridică din umeri) Închide telefonul măi… te arestează ăia că suni aiurea.
STELA:
Taci mă… nu, nu tu. Ascultă, nu știu strada, nu sunt de aici. Sunt la hotelul Turist și sunt niște apucați în camera vecină care fac gălăgie, am auzit niște țipete și ceva spărgându-se. Da, da… a fost soțul deja la ei dar a fost degeaba… a și vreau să fac plângere și hotelului. Cum pentru ce? Condițiile jalnice, mizere și șobolani. Cum adică asta nu se poate clasifica ca o urgență? Și dacă adormeam și mă mușca șobolanu’ în somn? Ar trebui arestați și ei… Da, da am vorbit cu recepția deja… aha… și nimic….și ăia sunt de pomană. Ascultă doamnă, trimite o dată pe cineva să îi ia pe ăștia de aici ca să mă odihnesc și eu… camera 302. Bine, pa.
MIȚĂ:
Ce au zis?
STELA:
O să trimită pe cineva.
Va urma…
Sursa foto 1: cugetliber.ro
Un comentariu