PERSONAJE: la turist
Robi: 22 de ani, blond cu părul puțin lung, vocalistul trupei de folk/rock alternativ “Absolut”, îmbrăcat cu blugi negrii și un tricou cu chipul lui Vlad Țepeș, poartă patru inele, două la fiecare mână și două brățări de argint la mâna dreaptă.
Dani: 21 de ani, părul negru lung prins în coadă, chitaristul trupei de folk/rock alternativ “Absolut”, îmbrăcat cu blugi negri și cu lanțuri agățate de ei, tricou cu o maimuță și cămașă alb cu negru în carouri, brățări de piele multiple la mâini.
Zozo: 19 de ani, ochelari cu ramă neagră groasă, părul lung vopsit roșu, două medalioane mari agățate la gât, tricou negru cu cranii, blugi albaștrii, multe brățări negre subțiri la mâna dreaptă și două inele la mâna stângă.
Ana: 18 ani, părul lung blond, o cămașă roșie cu un maieu negru pe dedesubt, blugi negri, geantă neagră cu ținte de metal.
Miță: aprox. 60 de ani, pensionar, tricou verde închis, părul grizonat, slăbuț, poartă ochelari cu ramă groasă.
Stela: aprox. 55 de ani, pensionară, părul nu foarte lung vopsit brunet dar de ceva vreme așa că se văd multe fire albe printre părul vopsit, statură mai solidă decât soțul ei.
Agentul Cristian Titulescu: 27 de ani, polițist neexperimentat în uniformă, statură exemplară.
Șobi: un șoricel.
ACTUL I
Scena I
(interior, camera de hotel 301 cu baie în cameră, un pat dublu cu lenjerie gălbejită, noptieră lângă pat cu un mileu vechi și îngălbenit, lângă pat un scaun din lemn cu pernuță pe el, în fața patului se află pe o măsuță un televizor vechi mare cu tub catodic, pe jos se află un covor cu model țărănesc. Scena începe cu Miță căutând telecomanda televizorului și cu Stela în baie)
STELA:
Nu-mi vine să cred că te-am lăsat să mă aduci aici, trebuia să mergem la Băile Felix cum am zis eu, acolo măcar aveam niste pahare mai de Doamne-ajută (se întoarce din baia din cameră ţinând în mână o pungă cu paharul de un colţ)… uită-te şi tu, sunt învelite într-o amărâtă de pungă. Ce fel de hotel înveleşte paharele în pungă!? (pune atentă paharul pe măsuţă) Habar n-au câţi microbi şi praf se poate strânge pe astea. Uită-te şi la mileul asta, e mai vechi decât mine şi uită-te puţin la mine (ia mileul şi începe să îl scuture pe geam. Iese mult praf din el)
MIŢĂ:
Steluţa dragă, nu eşti veche…. eşti bătrână. (râde pe sub mustaţă).
STELA:
(nu îl bagă în seamă) Pfoai cât praf iese, pun pariu că femeile de servici dau doar aşa… pe deasupra, cu pămătuf de-la multicolor.
MIŢĂ:
Păi poate le place curcubeul (ia telecomanda şi începe să o butoneze schimbând canalele).
STELA:
Lasă telecomanda şi ajută-mă să scutur cearşafurile că eu nu dorm în patul asta mizerabil.
MIŢĂ:
Nu e aşa murdar, eşti tu bolnavă la creieri (lasă telecomanda pe televizor şi o ajută să ia cearşaful de pe pat) Băile Pucioasa sunt foarte cunoscute, vin mulţi străini pe aici, crezi că ne mai recomanda doctorul tratamentele astea dacă nu era staţiunea bună? Oraşul e frumos, mititel… Preferai să mergem într-un oraş mare unde era gălăgie şi agitaţie peste tot?! Tot scopul vacanţei ăsteia este să ne relaxăm, să îmi tratez şi eu puţin durerea de spate, tu picioarele…
STELA:
Hai mă, serios?! cunoscute? de unde? de cine? Dobrescu are probabil nişte relaţii pe aici de-aia ne-a recomandat staţiunea asta.
MIŢĂ:
Da, tu crezi că toată lumea se cunoaşte cu toată lumea.
STELA:
Şi tu crezi că dacă dădeam 100 de lei mai mult la cazare dădeam faliment.
MIŢĂ:
250 de lei pe zi camera single cu baie proprie este jaf la drumul mare. Pot să aibă cearşafurile de mătase şi pocaluri de aur.
STELA:
Eh şi tu acuma exagerezi. Cât era la Herculane? 175 sau cam aşa ceva, nu era aşa scump.
MIŢĂ:
Da, dar apoi cu ce bani mai plăteai băile cu sare, nămolul, sărurile alea pe care le-ai luat de la recepţie? (termină de aşezat cearşaful la loc pe pat).
STELA:
Mda, hai lasă şi ajută-mă să găsesc o mătură.
MIŢĂ:
(râde) Tu nu te poţi relaxa deloc nu-i aşa?!
STELA:
Sunt relaxată, dar …(întrerupe Miţă)
MIŢĂ:
Da, şi eu sunt Papa de la Vatican (râde).
STELA:
Bine Excelenţa Voastră, măcar adu-mi ligheanul să îmi înmoi şi eu călcâiele. Vreau să încerc sărurile astea. Miros frumos. Uite, vezi?! (întinde un pachet cu nişte săruri verzi să miroasă).
MIŢĂ:
(miroase pachetul fără tragere de inimă) Da, foarte frumos, vezi poate îţi face picioarele verzi (râde).
STELA:
Haha foarte amuzant şi cum crezi că o să fie să te plimbi cu mine pe afară cu picioarele verzi?!
MIŢĂ:
Cine a zis că o să fac aşa ceva? (se duce în baie să ia ligheanul)
STELA:
Păi mă gândeam să mergem mâine dimineaţă pe afară, stăm pe o bancă şi apoi mergem la băi.
MIŢĂ:
Dacă zici tu.
STELA:
Păi tu nu vrei să mergem?
MIŢĂ:
La băi da, dar nu văd de ce să pierdem vremea pe afară.
STELA:
Lasă că ştiu eu ce vrei tu de fapt.
MIŢĂ:
Adică?
STELA:
Tu vrei să te uiţi după fufele alea care erau la recepţie. Crezi că o să se uite ele la tine măăăi moşulică?! (râde).
MIŢĂ:
Speranţa moare ultima.
STELA:
Da, imediat după ce îţi torn ligheanul în cap să te fac şi pe tine verde.
MIŢĂ:
Măcar o să fim verzi împreună (se apropie de Stela cu ligheanul umplut cu apă şi i-l aşează la picioare apoi o sărută). Ce-i drept, nu poţi să te aştepţi la ciocolată pe pernă la un hotel de 3 stele într-o staţiune balneo-climaterică la preţul ăsta.
STELA:
Nu e vorba că mă aştept la ciocolată pe pernă dar măcar curat să fie. Am venit aici să ne relaxăm şi Doamne-ajută să ne simţim puţin mai bine nu să ne înecăm într-un nor de praf când ne aşezăm pe pat.
MIŢĂ:
Bine dragă. Data viitoare facem cum vrei tu. Acum nu mai avem ce face, am plătit deja, haide să încercăm să profităm cât de mult putem.
STELA:
Tu nu vrei să foloseşti nişte cremă, nişte săruri ceva? (începe să îşi înmoaie picioarele în lighean)
MIŢĂ:
Păi dacă le folosesc acum, mâine ce mai fac?
STELA:
Lasă că mâine mergem jos, la un masaj ceva, de-la cu pietre şi poate şi o baie în nămol.
MIŢĂ:
Uite de ăla sunt tare curios. Cu ce e ăla diferit faţă de nămolul de acasă?! Adică puteam să mă duc în spate în grădină, luam două lopeţi de acolo, le aruncam pe tine şi terminam bâlciul (râde).
STELA:
Mhm, sigur că da şi dormeai în coteţ cu Lisa, nu crezi?!
MIŢĂ:
Da, te cred în stare să mă dai afară din casă. Ţi-am zis că eşti dusă cu pluta dar tu nu vrei să mă crezi. Acum şuş că mai e puţin şi începe meciul (dă televizorul mai tare. Se aud reclame)
STELA:
Bine dragă că eşti tu ăla perfect. Ce meci? Dă ăla mai încet, ce-l dai aşa tare!? Sunt doar reclame deocamdată.
MIŢĂ:
Nu e aşa tare. E Dinamo-Rapid, joacă la câini acasă.
STELA:
Ba e tare, dă-l mai încet. Ce? Şi ăştia se joacă în coteţ (râde).
MIŢĂ:
Haha, ce să-ţi povestesc, foarte amuzant, trebuia să apari şi tu la televizor la emisiunea aia cu bancuri.
STELA:
Hai mă Miţă, dă te rog ăla mai încet că nu suntem la cârciuma ta de la colţ, suntem într-un hotel (începe să îşi frece călcâile cu piatra abrazivă).
MIŢĂ:
Bine, bine, Doamne dar ce mult poţi să cicăleşti oamenii (spune el aproape şoptit fără să audă Stela, dă televizorul mai încet şi schimbă canalele).
sursa foto 1: rjtoursonline.com
Un comentariu