La Turist - Actul II, Scena III

Scena III

(Băieții continuă să se distreze începând să facă gălăgie din ce în ce mai tare cântând o dată cu televizorul piesa Down With the Sickness de la Disturbed. Ana și Zozo se află pe scaune, Robi I stă pe patul de lângă scaune, Dani este în fața fetelor și dă din cap pe ritmul piesei)

ZOZO:

(piesa se termină și Robi dă televizorul mai încet) Wow, după Amintire cu Haiduci şi toată „folkăraia” aia de mai devreme şi după tooaaate piesele alea lente, sincer nu mă aşteptam să fiți așa de treabă.

DANI:

Ooh, nu ştiu dacă asta a fost un compliment sau nu (râde).

ANA:

E de bine (face cu ochiul).

ZOZO:

Dar pe bune, what a dump (se uită împrejur prin cameră). Cum aţi acceptat să fiţi cazaţi tocmai aici? Printre boşorogi.

DANI:

Nu ştiam, adică eu nu sunt de aici şi habar n-aveam ce şi cum, eu am venit din gară direct la concert şi abia acum câteva minute am intrat în cameră.

ROBI:

Hai mă că nu e aşa rău. Uite avem televizor, avem baie în cameră, avem pahare, ce mai vrei (râde). Uite, avem chiar şi telefon (se apleacă să ridice receptorul când deodată acesta sună).

DANI:

Ce straniu! Cine crezi că o fi?

ROBI:

Nu știu. Să vedem (ridică receptorul) Aha… Ascultam doar puțină muzică…aha… da, înțeleg dar….da…sigur…sigur că da…scuze (închide receptorul).

DANI:

Deci?

ROBI:

De la recepție.

DANI:

(ridică din umeri) Ce voia?

ROBI:

Cică să nu mai facem gălăgie. Ne-o fi făcut plângere vreun boșorog.

ANA:

Eii, lasă asta. Nu ne cântați și nouă ceva?

ROBI:

Ce să cântăm?

ANA:

Nu știu, ce vreți voi.

DANI:

(scoate chitara din husă, își trosnește degetele și spune entuziasmat) Poate o recunoașteți pe asta. (Ana începe să țipe și să aplaude la primele acorduri ale piesei Hotel Cișmigiu).

ROBI:

Ohh da, bună alegere, bagă maestre (gesticulează cu mâinile satiric semnul manelarilor, “fără număr”. Băieții se sincronizează perfect).

ZOZO:

Ohh, c’mon, altceva nu știți să cântați?!

ANA:

Taci mă, e faină piesa.

ZOZO:

Era faină acum 5 ani.

ANA:

(sare sus de pe scaun și țipă arătând spre noptieră) Aveți șoareci. (un șoricel gri se cațără pe noptieră, miroase puțin alunele apoi se urcă încet pe paharul de vodcă lăsat pe noptieră).

ZOZO:

Ce surpriză! Ia uită-te la el ce drăguț e, vrea să bea și el vodcă.

(încep toți să râdă apoi Dani își scoate un lanț de la pantaloni, Robi își scoate unul dintre papuci și amândoi aruncă simultan după șoricel. Lanțul nu ajunge la țintă ci lovește un tablou aflat pe peretele de deasupra patului lui Robi și îl sparge. Tabloul cade pe pat. Papucul lui Robi ajunge pe noptieră dar ratează șoricelul. Acesta se face nevăzut. Robi țopăie într-un picior până la noptieră pentru a-și recupera papucul. Fetele râd de el. După ce îți recuperează papucul descoperă căacesta avea o gaură în talpă).

ANA:

Se pare că Șobi a fost ocupat. (râde)

ROBI:

Unde s-a dus? Îl vede cineva?

DANI:

(se pune pe jos și se uită sub pat) Nu-i aici…

ROBI:

(cu papucul în mână se duce în baie) Nici aici.

Sursa: efteling.com

DANI:

A dispărut.

ZOZO:

Somn ușor cu ăla prin cameră.

ROBI:

Da, cine crezi că o să doarmă în seara asta (îi face cu ochiul lui Zozo).

ZOZO:

Uite asta nu înțeleg… (ridică tonul)

ROBI:

Ce?

ZOZO:

De ce a trebuit să faci gestul ăla? mai devreme credeam că sunteți ok și acum… ce încerci să demonstrezi făcând cu ochiul?! că ești nu știu ce mare macho, alpha male and shit…

ANA:

Uoo, uoo, calm Zozolina, calm…

ZOZO:

Sunt calmă fată dar nu… (înainte de a-și termina fraza Ana o trage pe Zozo deoparte).

ANA:

De ce îmi faci asta?! mi-ai promis că o să te porți frumos. Nu-mi strica brânza te rog. Te-am rugat să mergi cu mine să mă ajuți, “be my wing-woman” cum zici tu, nu să te cerți cu ăștia pe aici. Dacă nu îți place de Robi nu-l băga în seamă, vorbește cu Dani, nu știu… dar nu te mai certa cu ei.

ZOZO:

Bine, bine. Nu înțeleg totuși cum de-ți place de ăsta grosolan așa.

ANA:

Făcea și el o glumă… sau mă rog, încerca, nu prea i-a ieșit ce-i drept dar încerca… și în plus, ce crezi

că vreau să mă căsătoresc cu el? Lasă-l și pe el să se simtă bine… ți-am zis, Dani e al tău, dacă-l vrei, dacă nu ține-l măcar ocupat.

ZOZO:

Pff, bine, fie, dar vezi că se cam termină vodca.

ANA:

Lasă că uite au băieții o sticlă de vin.

ZOZO:

(se uită peste umărul Anei către noptieră, apoi la Robi și oftează) Nu știu dacă o să fie de ajuns (își spune ea parcă sieși).

Sursa: condenastore.com

DANI:

E totul în regulă fetelor?

ANA:

Da, da, totul e ok.

DANI:

Haide să nu ne certăm, hai să bem (întinde fetelor două pahare cu bere).

ZOZO:

Nu beau bere.

DANI:

Ok (dă pe gât paharul ei de bere) Păi avem niște vin. Bei vin?

ZOZO:

De care e?

Sursa: pinterest.com

DANI:

Preferatul meu, roșu, demidulce.

ZOZO:

Merge, merge.

ROBI:

Aaaa, stai puțin că nu avem tirbușon. Bă, cum deschidem asta? (încearcă să apese cu degetul dopul dar nu reușește să îl împingă).

DANI:

Dă mă încoace că nu ești în stare de nimic (râde și încearcă și el să apese cu degetul dar nici el nu reușește să împingă dopul). La naiba, ce are mă ăsta.. e lipit?! Stai așa că mi-a venit o idee. (se duce lângă calorifer și cu o mână ține gura sticlei în dreptul ciotului caloriferului din fontă iar cu cealaltă mână lovește fundul sticlei. În acea clipă gâtul se sparge parțial, dopul cade jos iar peretele este împroșcat de vin lăsând o pată imensă pe perete)

ROBI:

Ce-ai făcut, mă?! (râde).

DANI:

S-a spart!

ZOZO:

No shit Sherlock! (râde)

ANA:

(scoate cele două flori din vaza de lângă televizor) Asta era aici pentru morți sau ce?! Uite, toarnă sticla în cufărul asta.

DANI:

Bun așa. (toarnă conținutul sticlei în vază apoi ia o gură și o întinde către Zozo).

ZOZO:

(strâmbă puțin din nas dar apoi ridică din umeri și gustă bucuroasă din vin) E bun.