Sursa foto: synzesasetri.ro

A trecut ceva timp de când am neglijat voit partea mai întunecată a muzicii rock, în scopul de a descoperi alte și alte formații care să-mi ofere o nouă experiență. E ca atunci când treci de la proză la poezie şi ţi se deschid noi teritorii de interpretare şi de imaginar.

Am digerat cu poftă metale, hard-uieli, păgâne, celtice, până când am hotărât că mi-am săturat mintea pentru o scurtă perioadă  şi că ar trebui să mă întorc pe meleagurile rockului autohton, la alea noastre cunoscute sau mai puţin cunoscute formaţii.

Un mare avantaj al noului meu job constă în posibilitatea de a asculta muzică pe tot parcursul programului, fapt ce mi-a adus o bucurie în plus și o senzaţie de libertate printre task-urile cerute. Pe lângă ele mi-am dat seama că măritul nostru YouTube are prin butonul de autoplay un imens avantaj, scoțând multe formații din anonimat şi dându-le astfel o şansă pentru ascultător.

 Nu pot spune că formația pe care astăzi vi-o prezint am descoperit-o prin shuffle-ul youtube-ului, cu toate că putea exista şi această posibilitate, ci prin recomandarea lui Costin Adam și a lui Cristi Gram de la Phoenix.

Sursa video: Facebook

Cum pe fundalul prezentării celor doi rula Cocoșii Negri în variantă remasterizată, mi-am zis eu, am și sărit pe tastatură și am băgat în search: Syn Ze Sase Tri – Zăul Moş. În prima zi n-am avut răbdare să ascult albumul cap coadă, poate printre singurile dăţi când mi se întâmplă şi am sărit direct la piesa pe care şi eu împreună cu prietenii din Atron o cântasem acum ceva timp.

Rezonez enorm cu piesa asta şi senzaţia de golire şi de trecere prin lume şi din lume într-un alt spaţiu metafizic nu poate fi comparată cu nimic. Poate şi din acest motiv am fost exigent la ideea că o formaţie cu influenţe Symphonic Black Metal, dar care îşi alocă nişa de: Brutal, atmospheric and majestic, full of power, Transylvanian bloodstained metal, cum apare ca tag-line la site-ul  oficial, va scoate o versiune care să nu denigreze întreagul simbolism şi atmosfera piesei.

Şi începe. Se aude clar, un bucium completat de o toacă, o variantă adaptată probabil în parteneriat cu Nicu Covaci, ce folosise în piesa de concert Cei ce ne-au dat nume – Rapsodia Română în La Major bocetul şi buciumul, împreună cu toaca şi mi-am zis: stai aşa că o să fie rupere. Vocea intră brusc după ultimele bătăi de toacă, o voce de black românesc, după care linişte. Şi ce să vezi? Costin Adam, vocea Phoenix îşi începe ruga către zori, în background-ul susţinut de Syn Ze Sase Tri, de Cristi Gram şi chiar de Nicu Covaci. Văăăăăileu! Mi se făcuse pielea de găină, încercând să-mi ţin în frâu starea. Piesa mă umpluse şi îmi golise instalaţia în câteva secunde. Am pus-o pe repeat de vreo 5 ori în prima oră, să îmi dau seama de fiecare inflexiune, de fiecare instrument şi de voci. După câteva noi şi noi descoperiri, Nicu Covaci şi-a pus şi el vocea, adăugând piesei spiritul arhaic al bocetului originar. O interpretare pe care pot spune, fără a elogia pe cineva, perfectă. Sound-ul este clar, fără bâzâieli sau cuvinte înfundate în microfoane, specifice genului muzical, piesa se vede că a fost lucrată în minuţiozitate, dovadă că Phoenix a acceptat să ia parte la înregistrare şi ideea de bază nu a fost alterată, ceea ce contează. În teorie nu poţi pune un bocet adânc înrădăcinat în structura poporului nostru să fie urlată (scream) pe o piesă.

https://www.youtube.com/watch?v=YyZz7AG2lzs

Sursa video: YouTube

Şi nu am putut să las formaţia să treacă aşa uşor pe lângă mine şi am rulat prima piesa de pe Zăul Moş, cel mai recent album Syn Ze Sase Tri. Dacă vă întrebaţi de unde vine numele formaţiei sau ce înseamnă, el se traduce dintr-o variantă arhaică a limbii noastre, mai exact de pe o stâncă din Apuseni pe care era scrijelită o rugăciune: „AYRELIA BENERIA, SYM FORO, SYN DIO, SYN ZE SASE TRI, KAI TETHI GATRI, AYRIS NONAM, NIASCHARIAN„. În traducere „Strălucitoare mare Zeitate, îţi sunt credincios, sunt cu trei de şase, protejează-mă şi întoarce-mă la viaţă. (Sursă www.metalforce.ro). Vorbim aici despre 666, dar nu despre un număr malefic cum este el prezentat astăzi, ci de un număr magic, protector, ce aducea  bunăstare celui ce stătea sub stindardul lui.

Deja sunt multe referinţe ieşite din peisajul mizeriilor cu Satan şi alte bălării ale mai marilor formaţii de gen. Aşa că, mi-am continuat periplul printre piese şi pot spune că, după ce ultimul acord s-a aşezat în căştile mele, am devenit un om câştigat.

Formaţia asta ştie să compună, să adune elemente experimentale şi să le aşeze în linii bine structurate. Din experienţa acumulată de-a lungul miilor de minute de muzică pot spune că termenul de brutal intră în prima linie de ascultători, e ca la război cu cei din rândul întâi care cad primii. De aici se poate crea şi disconfortul sau reticienţa pentru acest mod de abordare a muzicii. Însă ce ar trebui neapărat să înţeleagă cei care apasă butonul stop imediat, este că albumul Zăul Moş este un concept ce nu poate fi digerat dintr-o masă. El trebuie ascultat în forţare până la capăt, ca abia apoi lăsat la dospit. După câteva şedinţe de audiţie, întreaga imagine se va aşeza.

Şi să vă spun de ce. Noi nu suntem obişnuiţi cu poveşti arhaice, cu legăturile precreştine dintre oameni şi zeităţi, cu întreaga mitologie ce a fost îngropată. Băieţii ăştia caută să reînvie un spirit adormit, la fel cum Phoenix caută să readucă spiritul arhaic strămoşesc, prelucrându-l într-o formă modernă. Dacă în nord avem parte de aşa zisele formaţii ICON, printre care să-i reamintim pe Amon Amarth, vikingii metal, la noi a apărut de vreo 10 ani spiritul zeilor care caută să ajute oamenii. Căci despre 10 ani de muzică Syn Ze Şase Tri vorbim, nu despre un album ce a înţepat piaţa muzicală. Simbolistica este puternică şi se întinde pe mai multe segmente istorice, de la antichitate până în prezent.

Aşa că, zic eu, să îi dăm întâietate şi crezare acestei formaţii care exprimă originarul precreştin. În plus, pe albumul Zăul Moş dăm şi de alte nume mari ale rock-ului nostru: Nicu Titi Dragomir, Ovidiu Ioncu „Kempes” (Kempes), Alin Moise (Kempes), Aura Dănciulescu (Scarlet Aura), Andy Ghost (Altar), Dudu Isabel (Seven), Constantin Lăpușneanu (God), Andy Ionescu (Taine), Adrian Mariaș (Blackjack), Andrei Oltean (E-an-na) și Robert Dohar

Şi dacă obiceiul BlogulLor la o carte bună este de a vă ura Lectură întinsă, la formaţii vă zic: Audiţie întinsă!

Sursa video: Facebook

Dacă doriți să revizitați BlogulLor în căutare de noi articole, dați-ne un Like pe pagina noastră de Facebook.