Saptămână asta o să ne jucăm un pic cu sentimentele umane şi vă propun pentru o posibilă discuţie o carte simplă, care o să ne lase un pic pe gânduri: Philipe Roth – Animal pe moarte. Şi dacă tot e vorba de joacă trebuie să precizez de la început că dacă aveţi anumite fobii sau stări de repulsie faţă de anumite fapte ce se petrec în mod deliberat în carte apucaţi-vă şi citiţi-o. Cu siguranţă veţi fi fascinaţi de imaginarul scriitorului nonconformist ce caută să epateze prin stări diverse şi unice.

Povestea:

Ne putem întreba de ce oamenii nu îşi pot găsi fericirea de-a lungul vieţii şi dau peste ea tocmai atunci când nu mai au mult de trăit. O să îmi reproşaţi că o „dau” pe sentimentalisme sau clişee „ce încă mai prind”, dar să fii profesor universitar, să ai 62 de ani, să organizezi chefuri în apartamentul tău numai după absolvire şi să rămâi singur în acelaşi pat cu o tânără cubaneză de 24, focoasă, apetisantă şi care îţi mai şi oferă diverse plăceri trupeşti, începeţi să vă puneţi semne de întrebare: dar mai poate tataie ? Oare n-ai vrea şi tu ?

Aţi fi consternaţi să aflaţi că iubirea ce se naşte dintr-o simplă întrevedere între profesor şi Consuela Castillo atinge limitele unei pasiuni brutale, sfâşietoare. Chiar el spune că viaţa trecuse fără rost, schimbând sute de femei pentru a-şi satisface nevoile sexuale. Şi dacă relaţia cu copilul său ce-l abandonase asemeni soţiei era una bazată pe sentimente de repulsie şi judecată, lecţia ce se desprinde este una reciprocă. Din aşa tată ce putea să iasă; un om ce-şi iubea soţia dar pe care o înşelase pentru prima oară. Iar tatăl dezinvolt vrea să-i aducă o prostituată să-l relaxeze şi să-l împace cu divorţul.

Dar lucrurile se schimbă şi chiar dacă se considera în putere şi îşi planifica lucruri pe perioadă îndelungată, vârsta îşi punea inevitabil amprenta pe trupul său iar gelozia pe tineri devenea criminală. Neliniştea ce-l străbate în momentele de singurătate, atunci când Consuela nu-i era aproape, îl face pe profesor să-i ceară intimităţi şi picanterii din fostele relaţii. Iar a privi o femeie la menstruaţie cum îşi scoate tamponul şi sangele i se prelinge pe piciorul drept iar el îi sărută fiecare bucaţică, nu constituie deloc o scenă de film porno. Din contră, descrierea transmite un cu totul alt mesaj, pasiunea şi sentimentele năucitoare salvându-l de la dizgraţie. De veţi ajunge la acest pasaj să nu priviţi cu scărbă şi să încercaţi să deduceţi neliniştile ce-l bântuiau pe criticul literar, om de televiziune în timpul liber şi atracţie sexuală pentru pop-cornistele de după ecran.

Şi nu vreau să vă răpesc placerea de a degusta finalul cărţii, este memorabil. Ce aş putea să divulg este durerea şi acţiunile pe care le face pentru a fi împreună cu ea. Iar boala inevitabil apare, însă veţi vedea de partea cui şi de ce…

Vă las să savuraţi o carte nonconformistă, nu neapărat în limbaj ci mai degrabă în cugetări şi acţiuni. Şi cu toţi, uneori în viaţă, ne simţim ca nişte animale pe moarte…

Lectură plăcută…

Dorian Dron

Dacă doriți să revizitați BlogulLor în căutare de noi articole, dați-ne un Like pe pagina noastră de Facebook.