Articol preluat de pe site-ul: Hanul lui Papuc
Încă iubesc cărţile. Nimic din ceea ce poate face un calculator nu se compară cu o carte. Nu poţi pune cu adevărat o carte pe Internet. Trei companii s-au oferit să pună cărţi de-ale mele pe Net şi eu le-am spus: “Dacă puteţi obţine ceva care să aibă o supracopertă frumoasă, hârtie bună cu acel miros plăcut, mai vorbim.” Calculatorul îţi poate oferi cel mult un manuscris. Oamenii nu vor să citească manuscrise. Ei vor cărţi. Cărţile au un miros aparte. Arată bine. Le poţi strânge în braţe. Le poţi lua în buzunar.
Ray Bradbury
Ray Bradbury – Fahrenheit 451
Ce ne facem dacă mâine am conştientiza că nu mai există nicio carte pe pământ şi că tot ce a fost scris odată a devenit cenuşă, incendiat de un grup de piromani fără judecată? Ce am face dacă societatea ar deveni numai un ecran şi individul numai un obiect amplasat strategic într-un fotoliu în faţa unor pereţi-LCD în care familia ar zâmbi virtual şi emisiunile ar coordona raţiunea? Ce am deveni atunci?
Din păcate întrebările de mai sus au o puternică bază în realitatea prezentă. Trăim într-o societate controlată, manipulată, în care totul ni se dă pe tavă, în care suntem nişte roboţei programaţi să consume, să devoreze orice obiect prezentat la TeleShoping. Trăim în marea societate de consum, Capitalistă, din care nu avem scăpare, în care băncile ne controlează viaţă, în care ne oferă credite cu nemiluita şi ne restrâng orizontul de dezvoltate.
Citeam ziele trecute într-o carte de-ale lui Vasile Ernu – Ultimii Eretici ai Imperiului o scrisoare în care ni se atrăgea atenţia că nu mai există libertate, în care acel Erou, care pe timpuri reuşea să îşi creeze un ideal, să spere la îndeplinirea unei norme după care se coordona, a dispărut, rămânând în loc o societate desacralizată care reuşeşte să ne vândă orice nimic, ambalat într-o poleială de prost gust. Banca a devenit instituţia supremă şi inevitabil omul o rotiţă într-un mare mecanism ce-l stoarce până la ultima putere şi ultimul cent. Adio Libertate!
http://www.youtube.com/watch?v=FL_y6gtxLvQ
Sursa Video: Youtube
În această societate, din păcate, se va dezvolta impertinenţa, kitsch-ul, prostia, non-valoarea, consumismul dus la extrem din dobitocia de a lua ce e mai nou, mai frumos, mai sclipitor (cu toate că observăm în fiecare zi acest lucru). Până la urmă, în scurt timp o să apară ceva mult mai bun şi o să fii obligat să-l iei, pentru că, de, ai văzut ce poate cel vechi, hai să vedem ce face şi cel nou. Asta este societatea de consum în care niciodată nu vom fi mulţumiţi de ce avem şi ne vom dori mereu mai mult. Ne dorim produsul x, facem un sacrificiu să-l cumpărăm şi după câteva zile ne săturăm. Ne păcălim dorinţele şi idealurile pentru lucruri fabricate la comandă.
Dar nu despre această societate vreau să vorbim astăzi, ci despre cea pe care ne-o propune Ray Bradbury în cartea Fahrenheit 451, o societate care nu e departe deloc de a noastră,o societate pe care eu, unul, nu mi-o doresc. Mai bine plec în Tanzania cu un băţ legat de o eşarfă în care îndes 3 cărţi, 2 sandviş-uri şi o sticlă cu apă, decât să apuc să fiu sclav în lumea televizorului.
Şi de ce mi-a plăcut atât de mult romanul? Aş evita să vorbesc prea mult de subiectul ei, cu toate că o voi face sporadic, dar mi-ar plăcea ca la sfârşit să avem o concluzie sănătoasă: omul nu e un bun de consum pentru nimeni, el este cel care alege să consume ce vrea, când vrea, fără a fi acaparat de media. În fine…
Cartea propune o viziune apocaliptică a literaturii, nu că nu ar fi şi în prezent, în care noii pompieri, care nu mai au atribuţiuni de salvare a omenirii ci sunt anarhiştii ce distrug cultura din rădăcină, propunând o societate de supraconsum. Când focul va distruge cuvântul, omenirea va deveni cârpa societăţii, uşor de manipulat, în care se va investi gunoi şi el va fi acceptat fără vreo problemă ca Sushi Del Oriente. De aceea la 451 grade Fahrenheit, ca în titlul romanului, aproximativ 233˚ Celsius, hârtia se aprinde şi devine scrum.
Incendiatorii distrug cultura pentru a pune în loc ecranul ce ia locul zidului, izolării, retragerii din lume. Noua lume nu are nevoie ca tu să gândeşti, să devii mizantrop, ea are nevoie să te urmărească, să îţi coordoneze toate mişcările şi să îţi propună modele. Dar modele nu există !!! Sunt experimente de laborator, plăsmuite de experţi pentru a coordona şi controla lumea. Tot ce se vede la televizor este un mare joc creat de oameni cu mintea ascuţită pentru a îndoctrina masele, pentru a-i ţine lipiţi de ecrane şi pentru a consuma orice nimic ce se dă drept cultură.
Sursa Video: Youtube
De accea Ray Bradbury atrage atenţia în cartea lui, arătând cu degetul o societate pe cale să se nască şi în care un produs al acestei noi ere, care a fost învăţat să urască scrisul, cărţile şi în special cultura, ajunge să distrugă în masă toată istoria omenirii. Dar curiozitatea întotdeauna învinge şi oricât ai căuta să te îndepărtezi sau să distrugi ceea ce altcineva a creat se va întoarce inevitabil împotriva ta. Dacă literatura moare, rămâne ideea, râmâne informaţia înmagazinată în propria minte, informaţie pe care ai obligaţia genetică să o dai mai departe. Aşa funcţionăm! Cărţile dacă mor fizic, ele rămân în colectivul mental, perpetuate prin viu grai. Iar salvarea după apocalipsa cuvântului trecut prin foc şi purificat este, de fapt, tot cuvântul. Prima carte de la care a pornit omenirea a fost Biblia. Ea este cea care a creat lumea în care trăim, ea va fi cea care o va crea şi pe cea post-apocaliptică. Nici televizorul, nici consumerismul, nici extratereşti, francmasonii, aurul, banul sau mai ştiu eu ce alt lucru lăsat sau inventat pe pământ nu poate sta în faţa singurei cărţi de căpătâi: Biblia.
Dacă vreţi să găsiţi o carte ce vă va deştepta în ceasul al 12-lea, v-aş sfătui să ajungeţi la raftul editurii Art şi să cumpăraţi Fahrenheit 451. Luaţi şi un smartphone, lcd, shaormă, maşină, piscină etc. dacă simţiţi nevoia, dar aruncaţi câţiva lei şi pe bucata asta dreptunghiulară care nu a ars până acum şi delectaţi-vă cu ea. Veţi fi alţi oameni!
Aşa că scoateţi televizoarele din priză, aruncaţi-le pe geam şi lăsaţi cărţile să vă îndrume. Nu veţi avea de pierdut, vă garantez!
Dorian Dron
Dacă doriți să revizitați BlogulLor în căutare de noi articole, dați-ne un Like pe pagina noastră de Facebook.
2 comentarii