Trooper - În ziua a opta lumea a murit

Am aşteptat cu răbdare şi tutun, vorba românului, apariţia noului albumul Trooper – În ziua a opta şi, după ce l-am ascultat cap coadă, am decis să-mi scriu şi eu impresiile la cald.

Şi cum nu am ratat până acum vreun album în care să nu îmi dau cu presupusul, nici azi nu mă voi da la o parte să vi le prezint, cu tot riscul de a părea acid sau un pic altfel. Că până la urmă BlogulLor e blog de muzică şi literatură!

D-asta îmi şi permit o analiză asupra unui fenomen care ar trebui să ne dea mai mult de gândit. Şi ca să intrăm direct în subiect, vă propun un fenomen proaspăt în peisajul muzical, ce ar trebui să ne zguduie din temelii: Trezirea Naţională! Pentru că, oricât de mult ne-am cocoţa prin mansarde sau ne-am piti prin tufişuri, ţara asta se duce de râpă, mânjită în zoaie de o clasă politică plină de bube, corupţie şi minciuni. Trooper aduce ziua a opta ca zi de purificare, în care trezirea naţională ar trebui să ne alimenteze patriotismul primit de la strămoşi şi nu resemnarea şi capul plecat.

Trooperii au lansat În ziua a opta ca pe un album manifest, un album ce vine ca un pumn în gurile celor indiferenţi, al celor care au închis uşa după ei în seara Colectivului şi au dormit liniştiţi, pe pernele lor cu miros de levănţică şi creier de viermi. În ziua a opta s-a creat Speranţa şi sentimentul că mai avem pentru ce lupta. În ziua a opta noi vom decide dacă vom muri ca proştii în propria mizerie sau ne vom trezi. Şi dacă o vom face, o vom face cu ura acestor decenii de dezbinare, foamete şi hoţie. Corupţia ucide în fiecare zi!

Trăim în ţara unde tinerii îşi lasă prietenii în bălţi de sânge, unde oamenii se omoară pentru culorile unor cluburi de fotbal, unde prostia a ajuns la rang de mod de viaţă, unde curvele devin repere culturale şi unde murim de foame conectaţi la televizor, în timp ce ăi’ de sus bat din palme şi râd pe seama noastră.

În ziua a opta este albumul unei generaţii! Este albumul meu ca tânăr ce trăieşte într-o ţară în care nu îşi găseşte locul, unde trebuie să se înjosească pentru a primi câţiva firfirei pe care să îi înapoieze statului sub formă de alte taxe, care trăieşte într-o ţară unde pentru a avea o locuinţă trebuie să îşi vândă sufletul pe 30 de ani şi în care trebuie să producă bani pentru bănci. Asta fără a avea siguranţa unei zile de mâine sau a unui job de viitor. Dar prea multă politică şi prea puţine vorbe.

Foto preluată de pe pagina oficială de Facebook

Dincolo de spiritul revoluţionar al albumului, de această tânără voce a nemulţumirii care vorbeşte printre cuvinte, trooperii au lăsat în loc Speranţa. Noi suntem cei care ne vom decide soarta: ori murim, ori ne ridicăm şi vom lupta pentru normalitate, nu pentru slogane ieftine sau prin meeting-uri planificate pe Facebook. Copiii din #Colectiv nu au murit virtual, dând un like sau un share, ei au murit pentru ca noi să ne trezim!

Printre Corupţia ucide şi În ziua a opta, a altă piesă ar trebui promovată aşa cum trebuie şi, după mine, ar trebui să ajungă în urechile fiecărui tânăr care habar n-are ce să facă cu viaţa lui: Doar voi! Asta este surpriza trooperilor care, în ultima vreme, s-au autodepăşit. Au devenit mai buni, din ce în ce mai buni, însă mai trişti. Şi nu pentru noi, fanii din primul şi ultimul rând, sau a celor virtuali, ci pentru că şi ei trăiesc în aceeaşi ţară. Doar noi suntem cei care ar trebui să ne trăim visele şi cei care ar trebui să aducem liniştea acolo unde media face moda şi unde mediocrii controlează mulţimea din faţa camerelor de filmat.

Albumul ăsta, dragi prieteni, sună impecabil. Balaurul şi băieţii s-au întrecut într-un mixaj ce pare venit din marile studiouri din afară, acolo unde, par exemple, Nightwish înregistrează două milioane de intrumente şi totul pare tras dintr-o bucată. Şi, credeţi-mă, nu e deloc uşor să mixezi 3 chitare electrice, un bass, tobe şi voce, plus clape pe ici colo, vioară, şi să mai poţi să ţii şi în ”frau” vocile reprezentative ale ţării, într-una dintre cele mai mişto balade din ultima vreme: Trec Anii!

Nici nu avea cum să nu fie altfel când piesa este înregistrată cu la crème de la crème: Nicu Covaci, Cristi Minculescu, Paul Ciuci, Călin Pop, Mihai Georgescu.

Sursa YouTube

Pe lângă toate acestea, băieţii aduc 3 cover-uri lucrate exemplar şi modificate în stilul Trooper. Pentru că, să-mi fie cu iertare pentru contestatari, dar formaţia asta are deja de ani buni un stil pe care cu greu au reuşit să-l promoveze. Şi dacă ei nu-l înţeleg, e fix problema lor!

Buey, şi îţi vine să plângi când auzi piesa lui Sterian cântată de Coiotu’. Şi da, Alin, după 27 de ani nu s-a schimbat nimic, în continuare în România se moare de foame, de frig şi de sărăcie. Ascultaţi-o, mizerii cu feţe de îngeri ce apăreţi la televizor şi ne cereţi votul pe un cârnat şi o bere. Ascultaţi ce a spus un om la revoluţie şi ce spune acum, după 27 de ani, o formaţie. Pe lângă mesajul deja cunoscut, piesa Nopţi a fost reîmprospătată, cu părţi de solo care aduc cumva trecutul în prezent, de parcă însuşi Sterian ar cânta cu ei. Piesa asta m-a impresionat puternic.

Ca lucrurile să nu fie atât de sumbre, albumul se termină cu Nunta. Şi nu, nu spuneţi că albumul ăsta nu se respectă nicio ordine sau că piesele sunt puse fără vreo logică. Nimic mai neadevărat! Nunta nu e pusă acolo ca umplutură. Ea ne arată calea: ori murim, după cum celebra Mioriţă anunţa moartea prin nuntă, ori sărbătorim la masă cu naşii ieşirea din haos şi intrarea în normalitate.

Pe lângă mesaje, băieţi, bucuraţi-vă de metal! Şi nu d-ăla vândut la kil’, ci d-ăla de calitate. Abia aştept să mă întâlnesc cu Alin şi cu gaşca, să le strâng mâna şi să-i bat pe umăr pentru ce au reuşit să facă.

Jos pălăria! În rest, să cânte muzica!

in-ziua-a-opta